Solutii pentru o tara la un pas de haos
Cu ceva vreme in urma scriam pe un site de comunicare electronica - cred ca pe facebook sau pe linked-in - ca mi-as dedica viata, eforturile si energia ca peste 40-50 de ani, plimbandu-ma prin Bucuresti, sa ajung sa fiu mandru ca sunt roman. Si o colega de breasla pe care indraznesc sa o numesc o doamna a turismului din Romania - desi la noi astfel de catalogari sunt rezervate dinozaurilor (oare cand o veni vremea lupilor tineri in tara asta?) - imi raspundea ca ar fi si mai frumos sa ma plimb prin Europa avand aceasta mandrie in suflet… Si apoi am inceput sa ma intreb ce s-ar putea face pentru a schimba ceva in Romania, in conditiile in care “politicienii” nostri sunt incapabili si in acelasi timp extrem de uniti sa nu lase sa iasa nimeni in fata printre ei? Iata cateva idei care mi-au trecut prin cap:
1. As infiinta un partid cu toate persoanele nemultumite de cangrena care ne-a cuprins si pe care daca nu o operam in timp util riscam sa devenim un caz inoperabil si implicit condamnat la moarte (nici nu as vrea sa ma gandesc exact ce ar inseamna asta).
2. Primul domeniu in care as actiona in mometul in care am avea posibilitatea sa o facem ar fi distrugerea mitului de persoana deasupra legii: as lupta pentru a se da politiei, ministerului justitiei, procuraturii, jandarmeriei si tuturor celor responsabili de respectarea legii puterea de care au nevoie: sa aplice legea fara impartialitate:
- sa-l amendeze pe cel care in nesimtire isi lasa masina in mijlocul drumului; pe cel care in nesimtire arunca gunoaiele la 3 metri de cosul de gunoi sau pe geamul masinii; pe cel care depaseste pe linia de tramvai coloana de masini (chiar si prin fata masinii politiei); sa-l plateasca pe politist in functie de amenzile date si sa-l penalizeze in cazul abuzurilor
- sa-l amendeze sau chiar sa il aresteze pe cel care indrazneste macar sa comenteze actiunile politistului aflat in exercitiul functiunii - politistul va raspunde ulterior in fata legii pentru eventualele abuzuri, insa in momentul in care intervine, el isi pune viata in pericol in fata oricarui nebun si pentru asta trebuie respectat. Acelasi lucru ar fi valabil pentru intregul sistem din justitie: procurori, judecatori.
Daca aceste doua elemente cumulate ar fi respectate si ar exista frica legii care chiar sa se aplice pentru toti, si frica de omul legii care sa-si faca datoria corect si sa fie respectat multe s-ar schimba in acesta tara: amenzile ar aduce bani la buget, s-ar limita abuzurile celor care cred ca pentru ei legea si omul legii nu exista, s-ar limita numarul personajelor grotesti care printr-o lipsa totala de bun simt elementar parvin in societatea bolnava in care traim si al carei sistem de valori a fost dat peste cap. Si nu in ultimul rand, in timp s-ar schimba in bine fiecare din noi: civilizatia din statele occidentale sau cele din Nord nu s-a facut cu dragalasenie si rugaminti ci cu aplicarea corecta a legii, astfel incat respectarea normelor de conduita in societate sa intre in reflex;
3. Nu am inclinatii spre stanga, dar nu sunt nici un adept al capitalismului salbatic. Personal, din punct de vedere politic ma vad de centru-dreapta. Astfel, consider ca impozitarea nu trebuie facuta unitar: e anormal sa impozitezi oamenii aflati la limita pragului saraciei la fel ca pe cei cu milioane in cont. As impozita sau/si as creste fiscalitatea/TVA-ul pentru produsele de lux pana in momentul in care situatia ar reveni la normal. Intr-un moment de criza solidaritatea trebuie sa vina din toate paturile sociale, in special din partea celor care au facut multi bani in aceasta tara - indiferent cum, nu mai discutam in acest moment felul in care au fost facuti acesti bani.
4. As promova cat s-ar putea de mult politica “Prin noi insine”: avem o tara destul de bogata in resurse, cu un sol destul de fertil pentru a produce mult mai mult decat se produce acum - stim cu totii de ce! Avem destul de multe atractii - naturale si antropice - pentru a promova un turism la cu totul alta scara. Agricultura si turismul cred ca ar fi motoarele economiei romanesti in conditiile in care pana acum motorul a fost cumpararea de terenuri mai ieftin si vinderea lor mai scump => contributie la cresterea economica = 0.
(va urma)
PS: in 2004 am iesit in strada bucuros de alegerea lui Traian Basescu in functia de presedinte al Romaniei. Nu regret acel moment, imi pare doar rau ca ceva s-a schimbat in Basescu cel in care credeam milioane de romani la acel moment: tineri, batrani, nu conta. Chiar credeam ca el urma sa fie schimbarea de care aveam nevoie…